Despre pionieri si pionierat

Discuții in casă despre cuvantul Pionier. Eu, dăi si luptă, explică, explică, explică și iar explică, doar va înțelege copilul toate sensurile care trebuie înțelese.

PIONIÉR, -Ă, pionieri, -e, s. m. și f. 1. Membru al organizației progresiste a tineretului școlar, care înglobează elevi între 7 și 14 ani și îi educă în spiritul concepției marxist-leniniste, spre a deveni buni cetățeni ai patriei socialiste.  2. Persoană făcînd parte dintr-un grup (mai ales de coloniști sau de emigranți) care pătrunde pentru prima dată într-un ținut nelocuit, se stabilește acolo, contribuind la dezvoltarea și progresul acelui ținut. ♦ F i g. Persoană care lucrează într-un domeniu nou, încă necercetat, care pune bazele unei metode, unei activități noi; deschizător de drumuri într-un domeniu oarecare de activitate. 3. (Numai m.) Militar făcînd parte din unități pregătite special pentru construcții cerute de operațiile militare. Pronunțat: pi-o-ni-er.

Cand ajungem la sensul figurat, Georgia zice:

Eu sunt prima din familia noastra care merge la clasa pregătitoare!

Ta-da-da-dam! Uite unde era pionierul! Pot eu să o contrazic? Nici gând! E deschizătoarea noastră de drumuri!

Să mai îndrăzneasca cineva să zică că pionier e doar o noțiune comunistă!

Voi în ce domeniu sunteți pionieri?

Publicat în copii, familie | Etichete , , , | 2 comentarii

Casnicia ideala !

Am găsit pe net „reţeta” aceasta cu totul şi cu totul specială de a avea o căsnicie reuşită, dar nu m-am putut abţine să nu o pun şi aici. Cine ştie, poate se inspiră unii, alţii, unele, altele … 🙂

Fotografia postată de Cléa Vitória - Happy Family.

Eu si sotia mea cunoastem secretul pentru a mentine o casatorie solida:
1. De doua ori pe saptamana mergem intr-un restaurant dragut -companie placuta, mancare buna, bem vin…Ea merge marti si joi, eu miercuri si vineri.
2. Dormim in paturi separate, eu la Bucuresti, ea la Cluj.
3. O duc peste tot, dar ea reuseste mereu sa gaseasca drumul inapoi.
4. Am intrebat-o unde vrea sa mearga pentru aniversarea casatoriei si mi-a raspuns: „Intr-un loc unde nu am mai fost demult”. I-am sugerat bucataria.
5. Ne tinem de mana mereu. Daca nu o fac, incepe sa cheltuiasca.
6. Are un robot de bucatarie electric, un storcator electric, un prajitor electric si zice ca sunt prea multe in casa, nu are loc de ele unde sa stea. Asa ca i-am cumparat un scaun electric.
7. Mi-a spus ca masina nu merge, ca are apa in carburator. Am intrebat unde e masina si mi-a raspuns: „In lac”.
8. Si-a facut o masca de argila. Pentru doua zile a fost frumoasa foc. Apoi s-a spalat .
9. A fugit dupa camionul de gunoi, urland: „Sunt in intirziere pt. gunoi?”Soferul i-a raspuns: „Nu, salta inauntru!”
10. Aminteste-ti mereu : „casatoria e prima cauza a divortului.”
11. Nu i-am vorbit sotiei timp de 11 luni. Nu indrazneam sa o intrerup.
12. Ultima cearta a fost din cauza mea. A intrebat „Ce e pe televizor?”, Iar eu i-am raspuns: „Praf”.
13. La inceput, Dumnezeu a creat pamantul si s-a odihnit.Apoi a creat barbatul si s-a odihnit. Apoi a creat femeia. Si nici omul, nici Dumnezeu nu s-au mai odihnit niciodata.
Si a fost nevoit sa inventeze bautura.

Publicat în familie | Etichete , | 8 comentarii

250 de voturi

Putem?!

Nu 250 lei, nu 250 de cuvinte, nu 250 de nimic care să necesite efort din partea noastră.

Aida-si-Doamna-doctorCunosc mulți copii insulino-dependenți, iar unul dintre ei este chiar în familia mea, v-am mai spus eu despre ea și cu alte ocazii. Azi avem ocazia să facem o bucurie atât acestor copii, părinților lor și medicilor cărora telemedicina le aduce un dram de liniște și o fărâmă de speranță.

Să poți monitoriza diabetul fără zeci de înțepături pe zi e o chestie la care nici nu se gândeau oamenii ăștia în urmă cu ceva ani.

Acum avem în Romania o mulțime de copii cu senzori de monitorizare a glicemiei și vrem să avem mai mulți de la an la an.

Și cum senzorii nu-s tocmai ieftini, stă în puterea noastră să-i încurajăm pe cei care fac proiecte, pe cei care le sponsorizează și mai ales pe cei care beneficiază de ele. Sunteți puternici, sunteți oameni frumoși, meritați toată stima noastră!(In fotografie este Aida, nepoțica mea, și doamna doctor Mihaela Vlăiculescu, un super om și  un mega-giga doctor, purtând fiecare pe mână câte un senzor de monitorizare a glicemiei). Dacă vă interesează detalii, să-mi spuneți.

Îmi doresc ca până mâine, cumva, noi, voi, alții ca noi, să reușim să aducem 250 de voturi în plus pentru un proiect la care eu țin foarte mult și pentru care Ioana și-a pus în joc tot farmecul și cunoștințele, mai ales că cei cu care ne batem sunt organizații mari si puternice față de noi.

E cel mai simplu de votat proiect, durează 7 secunde pe ceas. Apeși aici, te duci în josul paginii dacă intri de pe telefon sau în stânga paginii dacă dacă intri de desktop și la categoria Inovația în sprijinul pacienților (ultima din listă) votați vă rog Telemedicina pentru copilul insulinodependent – Asociația Sprijin pentru Diabet. 

Nu trebuie cont, nu trebuie mail, nu trebuie nimic, click, skrol până jos/stânga, bifezi Telemedicina… și apeși cu încredere Votează. 

Mulțumesc! Copiii cu diabet insulinodependent vă mulțumesc, părinții lor la fel, medicii lor de asemenea. Cu 250 de voturi în plus, proiectul nostru (ma rog, sustinut de noi) ar reuși să fie pe primul loc ( acum e pe 3 cu  850 voturi) și să aibă chiar un ușor avans față de celelalte proiecte.

Iar eu vă rămân datoare și puteți oricând să mă șantajați cu chestii de genul: Eu am votat când ne-ai rugat s-o facem!

P.S. Dacă ești blogger și crezi că poți ajuta la strângerea celor 250 de voturi publicând rugămintea la tine pe blog, ai de la mine un borcan de zacuscă de vinete și ciuperci, zacuscă despre care vă voi povesti mâine. Votarea se încheie pe 14 septembrie, deci dacă vreți să scrieți, acum e momentul. Mulțumesc!

 

P.S.S.: acesta e un articol preluat integral de pe www.toane.ro, nu pentru borcanul cu zacusca, ci pentru ca eu cred ca unele proiecte chiar pot fi facute, cu un mic imbold din partea oamenilor, din partea societatii. Daca puteti, va rog sa votati! Eu am facut-o!

Publicat în Uncategorized | 1 comentariu

Zi de septembrie

Inceputul de toamnă e întotdeauna o vreme numai potrivită pentru o temeinică documentare în domeniul culinar, asta așa că tot se apropie începutul de an școlar și tot de pregătim lista de lecturi, dar mai ales vine vremea conservelor de toamnă.

La toate cărțile sofisticate se adaugă, ca ingredient absolut indispensabil și ca lectura obligatorie, colecția de reviste și cărțicele Practic în bucătărie.

De gătit nu e obligatoriu, se poate mânca și o felie din tortul de mere cu zahăr ars de acum două zile 🙂 , nici de pregătit zacuscă nu e obligatoriu, important e să ne documentăm și să facem muncă de cercetare 🙂

Fotografia postată de Gatting's Events and Catering.
La mulți ani tuturor sărbătoriților și sărbătoritelor zilei!
Publicat în Uncategorized | Etichete , | 2 comentarii

inceput de toamna

 

A început toamna. Deja… Deși o ador și e incontestabil preferata mea, regina anotimpurilor, totuși anul acesta a venit parcă prea repede. Nu a prevestit-o nimic, nici terminarea concediului, nici dovleceii și perele zemoase din coș, nici penarele pregătite de pe birou, nici crizantemele care au înflorit timid, nici frunzele tot mai galbene ale trandafirului. . 🙂 Eu eram cu inima tot în vară.

În dulcele stil clasic, cum ne-a intrat deja in reflex vara asta, toamna ne-a surprins călătorind.Nici nu se putea altfel…

Ieri dimineață, primul răsărit al toamnei l-am văzut undeva în apropiere de Sovata, într-un peisaj montan magnific, învăluit într-o lumină dulce și mierie, cum numai soarele de toamnă știe să o facă. Apusul ne-a găsit aproximativ în aceeași zonă, poate mai aproape puțin de Tîrgu Mureș, deși între timp ne-am fugărit pașii prin Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, am admirat ceramica de la Corund și am respirat preț de câteva ore aerul rece și sărat al salinei de la Praid.

Astăzi am intrat în treburi administrative, că am realizat că s-a terminat vara și imediat se vor sfârși zilele astea călduroase, așa că am dat zor și am spălat covoarele, că nu am avut vreme de ele cât a fost vara de lungă. Deh, dacă ne pierdeam timpul cu ele, cine mai mergea pe toate coclaurile țărișoarei ăsteia. Dar am recuperat și noi astăzi, am reușit cumva să împăcăm și capra și varza, în cazul nostru casa curată și proaspătă cu dorul de ducă.

Mâine, dacă suntem sănătoși, avem zi dedicată vinetelor și (poate, nu se știe precis încă, depinde de ce găsim la piață) ardeilor. Nu de alta, dar deocamdată la capitolul cămara toamnei nu prea avem cu ce ne lăuda. E drept că la capitolul dulceață stăm bine de anu trecut, dar anul acesta nu prea avem cu ce ne mândri. Abia am făcut o dulceață de pepene galben, câteva borcănele de dulceață de zmeură, câteva cu hribi, niște pungi cu dovlecei prin congelator și altele cu păstăi, nu prea multe.  Musai trebuie să fim harnici și  să pregătim vinetele și apoi măcar vreo două porții de zacuscă.

13000374_656417227829426_4671776490568983691_n

Printre atâtea planuri practice administrativ gospodărești, mi-am amintit de ce-l iubesc pe Tolstoi:

„E atât de ușor să trăiești pe lume, dacă urmezi acel adevăr simplu, că bunătatea, iubirea, deschiderea sunt cele mai bune și mai accesibile căi de a te apropia de oameni.”

Toamnă minunată, dragilor!

Publicat în Uncategorized | Etichete , , | 8 comentarii

Jurnalul unei femei in vacanta

Pentru astăzi…
21 august 2016, duminică, dimineata intr-o frumoasa zi de vară.

♥  Afară…
e foarte plăcut. Bate un vânticel răcoros, se vede si soarele dintre nori.  Este si putina ceata, dar o ceata   care da un farmec deosebit locurilor.
  Mă gândesc …
 că vara acesta am fost foarte norocosi. Ne-am plimbat tot timpul, nu am stat locului deloc. Am fost, ca in cantecul pe care il tot fredoneaza Georgia, niste „pasari calatoare”.  Evident, cu alta semnificatie decat cea din cantec 🙂
Sunt recunoscătoare…
pentru că am avut nişte zile minunate petrecute alături de prieteni de nădejde si peste tot unde am mers am intalnit oameni buni. Iar de mers am mers, nu gluma.
Chiar vorbeam cu o prietena ca nu cred ca mai vine cineva de la mare la Cluj prin Cheile Bicazului, asa cum tocmai am facut noi zilele trecute. Dar a meritat. Noi, adultii, am mai trecut o data vara aceasta, la inceputul lunii, prin Chei, dar fetele nu fusesera inca niciodata, asa ca le-am dus si pe ele. Iar scurtele popasuri la manastirile Bistrita si Pangarati, au meritat toata oboseala soferului.
 Din bucătărie…
păstrăv la cuptor facut de bunica şi nelipsita tava de  prăjituri.  Desi abia am ajuns acasa, am facut o portie de dulceata de pepene galben, iar la bunici una din mere de vara si piersici.
Am făcut si cateva  decoruri din legume de sezon. Dovleceii patison sunt preferaţii mei când vine vorba de umplut coşuri cu legume în bucătărie.
  Ce mai mesteresc/creez…
în continuare nimic, doar sotul a fost cel harnic si a confectionat o cutiuta pentru amintiri in tehnica servetelului.
 Sunt înbrăcată cu…
o camasuta de noapte, desi sunt treaza de ceva vreme.
  Citesc…
Tolstoi, Dostoievski, Gaiman, multe carti siropoase si romantice, precum si ceva motivational cumparat de la mare.
Pe plaja am avut cu noi Daca as ramane de Gayle Forman, pe care am citit-o si eu si sotul pe nerasuflate. Imi spusese de ea Denisa, o fetita de la scoala care citeste tare mult, o cumparasem in urma recomandarii ei ca si carte de premiu, apoi mi-am cumparat-o sa o am si eu. Am inteles ca este si un film reusit, dar eu inca nu l-am vazut.
  Sper…
  să avem o toamna care  să vină cu veşti frumoase, la fel cum a fost si vara
Abia aştept să…
se trezească fetele şi să ne bucuram  pentru ziua de azi..
 Am învăţat…
că nu trebuie să îmi fac planuri. Viaţa are grijă să le rânduiască pe toate cum vrea ea.
 Prin casă…
am lasat totul balta si am fost calatori vara asta, casa isi asteapta cuminte randul.
 Mă întreb…
ce noutăţi vor fi la şcoală anul acesta.
  Un citat preferat pentru azi…

 

 

  Unul din lucrurile mele preferate…
  statul la poveşti cu oameni dragi alaturi, care impartasesc impreuna proiectele lor, realizarile, visele…
  Câteva planuri pentru zilele următoare…
inca nu am facut. Mai avem inca de facut cateva drumuri si apoi ne vom linistit si noi.
 O fotografie pentru voi…

una mai veche, ca pe laptopul acesta nu am inca descarcate fotografiile din vara asta

 

şi o urare…

 

 

Mai participă la acest proiect:
O săptămână cât mai frumoasă să aveţi!
Publicat în jurnal personal | Etichete , | 7 comentarii

ne cresc pruncii…

Paula (11 ani şi nici 3 luni 🙂 ) purta la începutul verii mărimea 36 la pantofi. Purta…

36 este numărul mărimii  sandalelor pe care i le-am cumpărat cu o săptămână înainte de sfârşitul anului şcolar.

Săptămâna care tocmai a trecut nu a fost una prea fastă pentru numărul papucilor din dotarea ei. A mers la râu într’o zi cu mine şi a venit acasă fără unul dintre şlapi, prin urmare a doua zi a intrat în apă cu tatăl ei, dar fără şlapi, că nu-i mai avea, îi înjumătăţise apa, aşa că a intrat cu pantofi în picioare şi a ieşit cu unul singur. Urmare a unei asemenea aventuri, am purces (noi părinţii, fără prunca din dotare) la cumpărături de capul nostru. Am mers la Decathlon, că acolo ştim că nu riscăm să fie diferenţe între calapoadele diferitelor perechi de încălţăminte şi am cumpărat fetei 3 perechi de încălţări: o pereche de sandale sport, o pereche de papuci de apă şi o pereche de pantofi de sport, să poată urca pe munte. Toate mărimea 37.

Şi pentru că legile lui Murphy nu dorm, ci funcţionează mereu, evident că niciuna dintre perechile cumpărate nu-i vin. Nici de ciudă. Aşa că tata şi fata sunt acum în magazin şi probează de zor papuci mărimea 38.

38. Atât aveau pantofii mei de mireasă.

Publicat în copii, familie | Etichete , , , , , | 15 comentarii