Nu-ți fac o urare oarecare…

Publicat în ianuarie 2, 2022 de Loredana

„Nu-ți fac o urare oarecare,

Îți doresc doar ceva, ce cei mai mulți nu au.

Îți doresc timp, timp să te bucuri, să râzi,

Dacă-l folosești bine, vei fi câștigat.

Îți doresc timp, pentru faptă și gând,nu doar pentru tine, ci pentru a și dărui.

Îți doresc timp, dar nu pentru grabă și fugă,

Ci timp, ca să poți fi fericit.

Îți doresc timp, nu doar așa, să-l petreci,

Îți doresc timp, să-ți mai rămână și ție,

Timp să te poți mira și timp să te poți încredeîn loc să privești doar cum trece timpul pe ceas.

Îți doresc timp, să te’nalți către stele,și timp ca să crești, timp de coacere-adică.

Îți doresc timp, să speri din nou, să iubești.

Chiar n’are rost să irosești acest timp.

Îți doresc timp, să te poți regăsi,să vezi fericire în fiecare zi, în fiecare oră.

Îți doresc timp, să poți ierta ce-i greșit,

Îți doresc: TIMP să ai să trăiești!”-Elli Michler

La mulți ani frumoși, dragilor! Fie ca timpul să fie generos cu voi și voi înțelepți cu el! Un an bun, prosper și blând cu noi toți vă doresc din toată inima!

În categoria sărbători | Etichete , , , | Lasă un comentariu

Unde faci Revelionul?

Publicat în decembrie 20, 2021 de Loredana

Intrebare comună, frecvent auzită zilele astea, dar răspunsul este unul cât se poate de cultural. L-am citit și eu (primele cinci răspunsuri), că doar profesorii se (mai) citesc între ei 🙂 , l-am completat și eu cu toate titlurile care mi-au venit în minte (dar nu răspunsuri de genul „Moara cu noroc” sau „Hanul Ancuței” – deoarece, neconținând prepoziția, mi s-a părut că nu indică precis răspunsul, e mai degrabă o forțare a lui) și l-am dat și eu mai departe spre delectare și plăcută lecturare. Dacă mai știți locuri bune, puteți spune fără sfială. 🙂 🙂 🙂

Unde faci Revelionul?

John Steinbeck: „La răsărit de Eden”

Emily Brontë: „La răscruce de vânturi”

Mark Twain: „[…] La curtea regelui Arthur”

Émile Zola: „La paradisul femeilor”

J.D. Salinger: „De veghe în lanul de secară”

Ionel Teodoreanu: „La Medeleni”, „In casa bunicilor”, „Pe ulita copilariei”.

Mihai Eminescu: „La o artistă”, „La mijloc de codru” , „Pe lângă plopii fără soț”

Mircea Eliade: „La ţigănci”,„Pe strada Mântuleasa”, „În curte la Dionis”

I.L. Caragiale: „La hanul lui Mânjoală”, „La Moși”,

Vasile Alecsandri: ”La gura sobei”

Lucian Blaga: „La curţile dorului”, ”La cumpăna apelor”, ”În marea trecere”.

George Coşbuc: „La oglindă”, ”Pe pământul turcului”,

Gala Galaction: „La vulturi”, ”Sub feeria lunii”, ”Lângă apa Vodislavei”, ”Prin țară”, ”În grădinile Sf. Antonie”, ”La țărmul mărei”.

Ion Creangă: „La cireșe”

Ioan Slavici: „La crucea din sat”

Mihail Sadoveanu: „La noi în Viișoara”,

Ana Blandiana: „La cules îngeri”, „În bibliotecă”.

Jules Verne: ”În fața steagului”

Marin Sorescu: ”La lilieci”.

Ion Minulescu: ”În grădina prietenului meu”, ”Într-un bazar sentimental”, ”Prin gările cu firme-albastre”, ”Pe malul Oltului”.

Ion Barbu: ”După melci”

Octavian Goga: ”In munți”, ”În muzeu”, ”În mine câteodată”.

Ion Pillat: ”Pe Argeș în sus”

Tudor Arghezi: „Tare sunt singur, Doamne, şi pieziş!”

🎄
În categoria sărbători | Etichete , , , , , , | 6 comentarii

Vremea fursecurilor….

Publicat în decembrie 17, 2021 de Loredana

Mâine e zi de prăjiturit. Da, mâine, încă pot spune mâine. Am crezut că, între timp, schimb adverbul, că devine azi. M-am apucat de scris seara pe la 7, dar nu știu cum s-a făcut, că l-am lăsat neterminat. Am scris întâi despre coloritul ademenitor al unor coronițe de Crăciun și apoi m-am apucat de scris aici. Doar că numai bine m-am ridicat de lângă laptop, că mi-am găsit altceva de făcut; am plecat întâi la Sfântu maslu, apoi am rămas la un concert absolut minunat susținut la Mănăstirea Tăuți de corul Byzantion din Iași. Am ascultat colinde atât de înălțătoare, cu iz bizantin, cu accente folclorice, cu suflet și cu energie multă. A fost o seară de neuitat. Acum am revenit la lapropul meu drag aproape de miezul nopții. Foarte aproape de miezul nopții.

Iar mâine mă apuc de prăjituri. Mi-am propus de ceva vreme, dar nu am reușit așa cum credeam. Nu am mai făcut de la Sfântul Nicolae. Atunci am făcut brăduți și omuleți din turtă dulce. Un deliciu! Pe moment au ieșit un pic tari, dar apoi s-au muiat, au devenit numai buni. Așa că, m-am gândit, ca pentru Crăciun să fie numai buni, ar trebui să o iau din timp. Zis, dar nu făcut, că nu mi-a ieșit. Chiar deloc nu mi-a ieșit cum am vrut.

Sâmbăta trecută mi-am făcut si atunci plan de făcut prăjituri. Doar că am avut o criză de tensiune, iar apoi au câștigat tezele. Am avut de corectat teze, oricum numai trei seturi de teze am reușit să corectez in weekendul trecut, așa că ele au avut câștig e cauză. Dar weekendul acesta revin la prăjituri. Sper să îmi iasă.

♥️

În categoria anotimpuri, sărbători, viata in cluj | Etichete , , , , , , | 6 comentarii

Pregătiri de Moș Nicolae

Publicat în decembrie 5, 2021 de Loredana

Mi-e tot mai clar că zilele astea îngerii au treabă tare, tare multă. Caută locuri în care să-l (re)nască pe pruncul Sfânt, locuri în care să-L sărbătorească. Acum, sunt convinsă că mulți dintre noi ne pregătim căsuța sufletească și pe cea trupească, pentru a le fi pe plac căutătorilor cerești.

Noi am făcut curățenia mare, așa sper, că va urma doar întreținerea ei.

Am făcut și o minunăție de brad. Nu am pus nici anul acesta globurile de sticlă, doar cu decorațiuni din lemn și alte materiale textile l-am împodobit, mare parte din ele făcute de noi, deși pisica încă nu a fost tentată (încă) de el. Dar nu se știe niciodată, așa că preventiv l-am făcut să fie sigur. Nici anul trecut nu am avut probleme cu ea. E un motan tare educat. Nu i-ar fi de deochi.

Sub brad am pus orășelul nostru cu căsuțe luminate. Sau sătucul. Mai degrabă sătucul… Seara e o feerie. Sper să avem un decembrie cât mai frumos. Noi ne-am străsuit să creăm condiții prielnice, cu un conținut cât mai estetic cu putință. 🙂

Pentru toate acestea, pentru a putea pune bradul într-un loc mai departe de calorifer și nici în mijlocul casei, am mutat evident mobila de la locul ei, ocazie cu care am creat un loc tare fain de citit. Nu am intenționat, dar așa a ieșit. Eu zilele astea am apucat să citesc ceva, deși nici eu nu știu când… 🙂 Am terminat Negustorul de începuturi de roman de Matei Vișniec și Omul care vedea dincolo de chipuri de Eric-Emmanuel Schmitt. Ambele extrem de interesante și fascinante, extrem de diferite, deși îmi dau acum seama că au și o temă comună, a creației, dar fiecare mai abordează și alte teme în plus. Acum citesc De 19 ori Katherine de John Green, mai pentru adolescenți așa, dar na, cumva tre să îmi păstrez și eu mintea tânără…

Aseară am făcut o prăjitură de mere, de post, și turtă dulce , tot la fel. Turta dulce, în formă de reni și omuleț de turtă dulce, am făcut-o cu gândul și cu scopul de a fi pusă în pachetul de Secret Santa. Sperăm să mai ajungă. .. 🙂

Diseară facem ghetuțele… La voi cum decurg pregătirile?

În categoria anotimpuri, copii, familie | Etichete , , , , , , , , , , | 6 comentarii

1 Decembrie

Publicat în decembrie 1, 2021 de Loredana

Și am ajuns cu bine și în prima zi a ultimei luni din acest an.

Am apucat să mergem astăzi la biserică, am vorbit mult cu frații, am despicat firul în patru cu fetele, am gătit destul de mult și variat ( deși meniu de post, se subînțelege), am început calendarele de Advent. Ne-am făcut chiar un colțișor de advent, în care arde mereu căndeluța.

Am intrat in atmosfera de sărbătoare.

”România este patria mea. Restul sunt doar țări! ” (Octavian Paler)

La mulți ani, România! La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!

În categoria Uncategorized | 4 comentarii

De Sfântul Andrei

Publicat în noiembrie 30, 2021 de Loredana

De Sfântul Andrei s-au jucat fulgii în aer. Nu au avut putere să se așeze pe pământ, dar au dansat grațios, când mai timid, când mai vijelios, ca un ultim vals al toamnei. A fost frumos de privit atât la Cluj, cât și la Turda, pe unde ne-au purtat astăzi pașii.

Se duce toamna noastră minunată…

Luna aceasta am încercat să mă țin de o provocare, să scriu cât mai des, chiar zilnic dacă se poate. Partea cu cât mai des, eu zic că mi-a ieșit. Desprea cealaltă nu știu ce să zic, poate decembrie va fi mai ofertant și mai generos, deși nu se anunță.

Un gând de La mulți ani voioși pentru Andrei, pentru Andreea! Să fie cu sănătate, cu bucurii, cu zile binecuvântate!

Sper că ați vrăjit bine anul! 🙂 🦃

În categoria sărbători | Etichete , , , , | 2 comentarii

Început de weekend super prelungit

Publicat în noiembrie 27, 2021 de Loredana

Weekendul acesta foarte lung sau minivacanța, nici nu știu exact ce nume oficial are, a început un pic mai greu pentru mine. Astăzi am avut niște eminiuni de filmat pentru Teleșcoala, așa că abia începând de la amiază am putut spune că m-am odihnit. Și deși acum spre seară am văzut un film cu mezina, Harry Potter și prințul Semipur, al șaselea din serie (mergem încet, ca și la sora mai mare, cum termină o carte, cum trecem la film, deși oricum le-am mai văzut de n ori, dar după carte le privește altfel – mai critic, evident), tot nu pot spune că m-am relaxat.

Săptămâna aceasta a fost una super încărcată, cu tot felul de ședințe cu părinții la mai multe clase în contextul în care se vorbește atât de mult despre pandemie și despre testele ce se vor aplica copiilor. Am tot tras de mine. Dar nu au fost numai lucruri obositoare, au fost și evenimente plăcute. Printre ele, aș putea spune că în centru săptămânii au stat cele legate de copila cea mare. A aplicat pentru o bursă (să vedem dacă are șanse să o câștige), a câștigat un premiu întâi scriind un eseu despre diferite valori umane pornind de la cartea lui C.S. Lewis, Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr, și trecând apoi prin multe cărți și multe personaje din literatura română și universală. A cântat colinde cu un grup foarte fain de fete, a participat la excelență, a dat prima teză din viața ei de liceană (deh, anul trecut cu pandemia au păcălit cu toții puțin sistemul). Engleza a fost cea care a avut onoarea de a intra in categoria de neuitat: prima teză din liceu. A avut și ea o săptămână plină, plină.

După ani și ani (asta ca să îmi reamintesc de o melodie ai celor de la Compact), joi, de sfânta Ecaterina, am fost în sala în care timp de 4 ani (acum ~20 de ani) am audiat cursuri. Parcă a trecut o viață de când am fost studentă. Dincolo de nostalgia care m-a cuprins, m-a încercat o senzație un pic diferită, cu atât mai mult cu cât sala a fost modificată și astăzi nu mai este aulă, nu mai sunt studenți cei care învață în ea, ci a fost transformată în sala festivă a unui colegiu.

M-am bucurat să mă rup preț de o oră și mai bine de rutina mea și să particip la un eveniment cultural. Apropo de evenimente, mi-am amintit că în post, în tinerețe mergeam mereu la Serile duhovnicești. Dar cum nu se mai pot organiza, până una alta, am participat la un eveniment mult mai restrâns, dedicat mitropolitului Nicolae Colan. A fost o întâlnire frumoasă a cultului cu cultura (grafică, muzicală, a cuvântului bine și cu folos rostit).

Una peste alta, s-a dus săptămâna, se duce imediat și noiembrie, cu toate nostalgiile, culorile, gusturile și parfumurile lui, cu toată vacanța nesperată avută, cu tot ce ne-a adus și ne-a luat, în egală măsură…

Se duce și toamna, toamna lui 2021.

Am simțit-o ca pe o perioadă liniștită, un anotimp cumva pe tihnite. Asta și pentru că ne-am ținut cât s-a putut departe de toată nebunia și nebuloasa politică. Doar ce am simțit din discuțiile cu oamenii, din viața cotidiană… Și cu toate că voi continua să îmi respect obiceiurile, parcă presimt deja un decembrie forfotitor. Voi nu? Ce senzații vă încearcă?

În categoria anotimpuri, familie, viata in cluj | Etichete , , , , , , , , , | 2 comentarii