Oamenii vechi și lumea nouă

Citesc mereu lucruri despre cum se modifică lumea ân care trăim și nu întotdeauna reușesc să mă adaptez la mentalitățile astea noi. Pe lângă toate mișcările acestea care au schimbat atât de mult fața lumii de dincolo de ocean, avem și noi schimbările noastre. Am aflat, spre exemplu, că Anglia a scos din școli ceasurile clasice, că nu mai știau elevii să citească ceasul altfel decât digital. Și decât să se chinuie oamenii să se chinuie oamenii să învețe copiii atâta lucru, mai bine au scos ceasurile. Simplu.

Mainou am aflat ți că marile muzee ale lumii vor să renunțe la scrierea cu cifre romane, că nu mai știu mulți să citească Ludovic al XVI-lea și atunci vor scrie cu cifre arabe, să priceapă tot omul.

Nu știu de ce, dar am impresia că ne reducem la inteligența celor mai puțin dotați dintre noi. Niciodată in istoria lumii nu s-a întâmplat asta.

De curând am citit că Universitatea Oxford renunță la muzica clasică, la muzica cultă considerată prea colonială și va studia muzica modernă, contenporană. la prima vedere ai zice că nu poate fi adevărat, dar se pare că treptat va fi. Mozart va fi doar o amintire. Va fi studiat doar de unii dintre noi considerați dinozauri, care vom avea cunoștințe din alte vremuri și din alte surse, că la școală copiii vor discuta tot mai puțin despre el.

Prin urmare, atunci când am găsit textul acesta de mai jos, mi-a mers direct la suflet. Cred și eu că ne autodistrugem. Voi ce ziceți?

„Adevărul este că societățile occidentale au un complex izvorât din trecutul lor colonial. S-au îmbogățit mult exploatând resursele și oamenii din fostele colonii, avansul civilizațional adus de colonizări fiind evaluat incert. Acum se confruntă cu cotropirea ”metropolei”, a Franței, a Belgiei, etc, de oameni din fostele zone coloniale și, pas cu pas, oamenii politici slabi care conduc țările la Vest de Viena cedează elemente cheie din cultura noastră imbecilei mișcări ”woke”, de teama etichetelor infame de ”rasist”, ”nazist” etc. Europa Unită, așa cum o cunoaștem azi, riscă să se descompună dacă liderii fostelor puteri coloniale continuă să ne bage pe gât nouă, celor din Estul european, obligativitatea mutualizării datoriei lor morale față de fostele lor colonii. Noi, românii, împreună cu grupul de la Visegrad, trebuie să respingem ferm tentativele de mutualizare a problemelor izvorâte din trecutul colonial aducător de bogății pentru ei. Nu avem noi a plăti factura colonialismului. Să își rezolve ei aceste probleme. Dacă sunt prea slabi și își demolează statuile marilor oameni care le-au condus țările înspre înalta civilizație, dacă renunță la simbolurile fondatoare ale dominației lor intelectuale și politice, e strict problema lor, nu trebuie să facem ca ei. Noi trebuie să fim tot mai puternici și să avem grijă să ne clădim țara pe fundamentul valorilor noastre, că avem suficient de muncă la acest capitol. În realitate, la nivel global, asistăm la instalarea unui nazism al stângii descreierate, care sfărâmă ca un malaxor infernal pilonii culturii noastre. Marile opere, marii cărturari, marile idei sunt demolate în indiferența generală, indiferență care are ca echivalent sinistru doar Acordul de la Munchen din 1938, poate cea mai rușinoasă cedare morală a lumii civilizate de până acum.E datoria noastră să ne opunem negaționismului noii stângi, e datoria noastră să spunem, ferm, nu oricăror tentative de acceptare a vreunui element „woke” și, mai ales, să-i denunțăm pe cei care încearcă escrocheria intelectuală care consistă în a ne aburi că anumite chestiuni țin de „valorile europene”. Avem datoria memoriei față de ororile stângismului și să spunem tinerilor exaltați de azi că stângismul aparent generos alunecă inevitabil în teroare. Nu, nu trebuie să ascultăm militanții imberbi care ne spun cum e cu „echitatea”, cu „egalitatea” și alte cuvinte frumoase, ci trebuie să îi educăm, arătându-le că nu sunt decât carne de tun pentru cei care au agenda criminală a stângii neo-naziste. Nu, să te piși pe statuia lui Churchill nu e valoare europeană, să renunți la Mozart și Beethoven nu e valoare europeană, să accepți ca femeile să fie asuprite de bărboși nespălați nu e valoare europeană. E doar sinucidere culturală.” – Daniel Funeriu, fost ministru al învățământului.

În categoria jurnal personal | Etichete , , | 2 comentarii

Copiii au o vacanță

Copiii au o vacanță și vacanța nu are nimic împotrivă.

Și nici copiii.

Se agită părinții, profesorii, bunicii, vecinii, bonele, miniștrii.

Copiii au o vacanță prelungită, un fel de vacanță mijlocie. Mă rog, unii dintre ei (cei din anii terminali) au chiar două vacanțe mai mititele așa, să ajungă la toată lumea.

Să fie primit!

În categoria copii | Etichete , , , | 4 comentarii

nevoia de primăvară

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.

„Există întotdeauna la începutul lui martie o exasperare, o nevoie de schimbare a anotimpului înainte de graniţele lui cosmice, o nevoie de hotar şi de luare de la capăt a lucrurilor, o dorinţă, acută şi aproape isterică, de primăvară” Ana Blandiana

În categoria anotimpuri | Etichete , , | Lasă un comentariu

ca să știți…

Data de astăzi citită normal sau invers e la fel:

12.02.2021.

🙂

🤗

În categoria anotimpuri | Etichete | Lasă un comentariu

Magicul număr 21

Minutul 21.

Ora 21.

Ziua 21.

Anul 21.

Secolul 21.

P.s.: Ieri.

P.S.2: Dacă ați ratat cumva evenimentul sau nu i-ați dat importanța cuvenită, nu-i nimic. Urmează și februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie…. 🙂

În categoria aniversare | Etichete , , | Lasă un comentariu

Mulțumesc

Ieri a fost ziua cuvântului: Mulțumesc!

Mulțumesc că mi-am amintit lucrul ăsta chiar ieri și le-am scris copiilor de la școală un mesaj.

Mulțumesc celor care și-au făcut timp să îl citească și să-mi răspundă cu inimioare.

Mulțumesc preabunului Dumnezeu pentru fiecare zi pe care o duc la bun sfârșit și pentru fiecare nouă dimineață pe care mi-o dăruiește.

Mulțumesc pentru că încă mă gândesc ce să fac cu ea (cu dimineața adică) ca să nu îmi treacă fără de folos, fără să o utilizez la potențialul ei maxim.

Mulțumesc soțului pentru multe, multe lucruri care se pot spune, dar mai ales pentru cele ce nu pot fi spuse.

Mulțumesc fetelor că sunt așa de cuminți și bune și înțelegătoare și mă fac să mă simt bine.

Mulțumesc familiei mele minunate.

Mulțumesc celor care sunt lângă mine și au grijă să îmi spună Bună dimineața, Noapte bună, Servus, La mulți ani sau Cum te simți astăzi?

Mulțumesc celor care sunt departe, dar tot fac lucrul acesta prin mesaje, telefoane, etc…

Mulțumesc celor care mi-au fost și îmi sunt alături la bine și la greu.

Mulțumesc pentru prietenie, colegialitate, bună vecinătate.

Mulțumesc tuturor care contribuiți din plin ca eu să realizez că ar fi indicat să am câte un mesaj separat în care să spun mulțumesc pentru prietenie, mulțumesc pentru foarte buna și calda colegialitate, mulțumesc pentru superbuna vecinătate.

Mulțumesc vecinilor pentru fiecare cină luată împreună.

Mulțumesc pentru urări frumoase, pentru gânduri bune, pentru mesaje inedite și vesele.

Mulțumesc Fionei, roboțica noastră dragă, că face atâtea lucruri în locul meu, inclusiv acum aspiră în vreme ce eu tastez, și așa mai apuc să am și eu câte un pic de timp liber.

Mulțumesc lui Oreo că nu a dărâmat niciun brad din cei doi cu care a venit în contact.

Mulțumesc lui Eric Emmanuel Schmitt că a scris atâtea cărți frumoase, să am și eu ce citi.

Mulțumesc celor de la Historia că au scos un număr special destinat benzilor desenate și lui Gabi că mi-a spus de ea.

Mulțumesc celor care au inventat bomboanele cu caramel.

Multumesc copiilor care încă mai fac oameni de zăpadă și îi lasă la vedere.

Mulțumesc celor de la Diva că mi-au făcut supraplinul cu filme de Crăciun.

Mulțumesc vouă că mă citiți, că vă faceți timp să comentați, că îmi sunteți aproape!

Multumesc!

În categoria jurnal personal, Uncategorized | Etichete , , , | 8 comentarii

Ninge…

Ninge, ninge…

Fulgi de zăpadă

Se-aștern iar pe stradă

Și ninge, și ninge mereu…

E prima zăpadă de anul acesta. Ninge extrem de frumos, cu fulgi mari, pufoși. Ninge ca-n poema rusă, ca să citez un cântec cunoscut. Nu e prima zăpadă din iarna aceasta, că a mai nins puțin la noi și în decembrie, dar e prima zăpadă din anul acesta și ține văd deja de o oră fără oprire. Temperaturile sunt joase, așa că sperăm să țină.

Yuhuuuu! Ninge la Cluj!

În categoria anotimpuri, viata in cluj | Etichete , , | Lasă un comentariu