Luna roz

Fotografia postată de Cleaning For A Reason - Official Page.

Octombrie este, prin excelenta, luna roz.

Luna roz vorbeşte, în cazul în care nu ştiaţi, despre  o lume mai puţin roz. Vorbeşte despre cancer. Iar cancerul poate avea multe culori, dar nu rozul e culoarea care-mi vine prima dată în minte.

Tocmai am terminat cartea Oscar si Tanti Roz de  Eric-Emmanuel Schmitt, deşi până acum mai citisem câteva fragmente din ea, dar nu o dusesem niciodată la sfârşit, chiar dacă e o carte care se citeşte dintr-o suflare. Am râs si am plâns deopotrivă, dar mai mult am râs.

In acest octombrie eu am fost deja la medic, am vorbit cu doamna doctor, mi-am luat punga de medicamente, mi-am făcut programarea viitoare si ma straduiesc ca fiecare zi sa-mi fie tot mai frumoasa.  Ma straduiesc şi fac tot ce pot ca să apuc cât mai multe toamne în care să vă îndemn să aveţi încredere în roz!

Si tot in acesta toamna am intrat in cel de-al treilea an in care fac ceva ce îmi umple sufletul de nespusă împlinire: fac voluntariat pentru copiii de la Spitalul Oncologic, deşi atunci când am început nu am crezut că voi avea atâta putere sufletească să merg atât de mult pe drumul ăsta.

Cam atât de pe frontul meu, unde sunt toate culorile şi există, fireşte, şi mult roz!

Acest articol a fost publicat în jurnal personal și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.

6 răspunsuri la Luna roz

  1. Claudia spune:

    Draga mea draga, rozul e in acest caz culoarea sperantei, a multor toamne multicolore ce vor urma si a multor copii carora tu, din inima care stie, le vei aduce zambet si bucurie in ochi. Te imbratisez nespus!

  2. Consuela spune:

    Iti doresc din suflet cat mai multe toamne pline de culori calde, ale caror frumusete sa fie desavarsita de roz, in care sa ne bucuri cu mesaje pozitive, pline de romantism, glumete sau usturator de realiste. Iti doresc si imi doresc sanatate pentru a ne bucura de familiile noastre cat mai mult timp posibil.
    Eu cred sincer in puterea vindecarii printr-un mental puternic, prin gandire pozitiva. As indrazni sa spun ca un pic de experienta personala in domeniu ma face sa spun asta. Cu o atitudine pozitiva si cu medicatia indicata de specialisti, va fi bine. Orice boala este consecinta unui dezechilibru in organism.
    Felicitari pentru faptul ca mai gasesti timp, incurajari si zambete de daruit unor copii care au atata nevoie de ceea ce faci tu! Esti un exemplu demn de urmat!
    Te imbratisez.

    • Loredana spune:

      Multumesc din inima, Consuela. Stii ca toate cuvintele tale sunt mangaieri pentru mine. Sa speram ca vor fi vremuri bune pentru noi toate. Si pentru mine, si pentru tine. Sanatate multa iti doresc si mii de imbratisari!

  3. o femeie spune:

    Faci voluntar la spitalul de oncologie? Ce te admir! Sunt mandra de tine! Daca ai nevoie sa duci ceva, sa scrii, gasim noi o solutie financiara!

    Eu am fost aproape 2 luni, zi de zi, pe sectii de oncologie, la rude. Nu mai pot, m-au doborat. sper ca e ceva mai bine acum, atunci sa vad 3 femei in cate 2 paturi, paturi cu pacienti si pe hol, tristete, lipsa de empatie la asistente etc. – mi-au lasat un gust amar…

    • Loredana spune:

      Da, sunt. Deocamdata copiii nu au nevoie de nimic urgent si stringent. Conditiile de aici sunt foarte bune. Eu ii ajut pe partea cu invatatura. Evident, sunt unii dintre ei care au nevoi mari de sume speciale cand trebuie operati in strainatate, dar atunci intervin diverse fundatii, sa se poata strange sumele necesare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Protected with IP Blacklist CloudIP Blacklist Cloud